Varietatea de pești de râu care există, în ciuda faptului că nu sunt la fel de numeroși ca peștii marini, este la fel de copleșitoare. Aceste animale necesită ca mediul lor să aibă caracteristici specifice pentru a supraviețui, mai ales cu referire la salinitate. De aceea în acest articol de pe site-ul nostru vom vorbi despre peștii de râu, vom ști cu ce diferă de peștii de mare și vom vedea zeci de exemple.
Diferența dintre peștele de râu și peștele de mare
Pentru a vorbi despre diferența dintre peștele de râu și peștele de mare trebuie mai întâi să definim termenul homeostază, deoarece aici constă diferența decisivă. Homeostazia este procesul prin care un organism viu își menține stabile procesele vitale în ciuda schimbărilor care au loc în mediul său.
Peștii de râu au o mai mare facilitate sub acest aspect, întrucât mediul lor extern este mai asemănător cu cel intern, întrucât salinitatea apa nu este mare. Astfel, apa trece prin branhii și iese prin opercul fără prea multă rezistență. În plus, au rinichi foarte dezvoltați pentru a filtra corect apa.
Pe de altă parte, peștii au o dificultate suplimentară, și anume că mediul lor este excesiv de salin. Apoi, prin respirația prin branhii, o cantitate mare de apă din corp este expulzată. Din acest motiv, peștii de mare bea multă apă, ai căror rinichi procesează pentru a expulza excesul de sare și menține homeostazia.
Pește de râu periculos
Se poate părea că peștii de râu sunt mai puțin periculoși decât cei care locuiesc în oceane și mări. Dar creaturi extrem de periculoase pândesc în râuri, lacuri și zone umede din anumite părți ale lumii, dintre care multe au ucis oameni în regiune:
Piranhas (subfamilia Serrasalminae)
Piranhas sunt pești de apă dulce care locuiesc în râurile din America de Sud, cum ar fi râul Amazon și afluenții săi. O singură piranha poate face puține daune, deși fălcile sale sunt foarte puternice Un grup mare de piranha poate ucide un animal prins în râu în doar câteva minute.
Anghila electrică (Electrophorus electricus)
În ciuda numelui, acest pește este nu chiar o anghilă Trăiește în America de Sud, în râurile Amazon și Orinoco. Preferă zonele noroioase, cum ar fi nămolurile. Nu contează dacă apa este prost oxigenată pentru că acest pește respiră aer. Pericolul său constă în faptul că, pentru a vâna, a se apăra și a comunica, produce șocuri electrice puternice susținute mai mult de un minut datorită unor organe pe care le au în capul lor și că pot chiar ucide o persoană.
Aligator Gar (Atractosteus spatula)
Acest pește este distribuit în partea de est a Americii Centrale. Poate atinge mai mult de 3 metri lungime și poate depăși 200 de kilograme în greutate. În maxilarul superior are două rânduri de dinți foarte ascuțiți.
+90 de pești de râu în Spania
În Spania, pescuitul continental a fost o modalitate de obținere a resurselor alimentare de secole. Râurile, lacurile, zonele umede și lagunele sale au fost întotdeauna bogate într-o mare varietate de pești comestibili. Cu toate acestea, în ultimele decenii au fost introduse specii exotice care ne-au deteriorat fauna piscicolă.
Mai jos vă prezentăm două liste, una cu peștii din Peninsula Iberică și alta cu speciile introduse:
Lista peștilor din Peninsula Iberică
- Lampida de râu (Lampetra fluviatilis)
- Lampida de râu (Lampetra planeri)
- Lampida de Costa de Prata (Lampetra alvariensis)
- Lamprey Nabao (Lampetra auremensis)
- Sado Lamprey (Lampetra lusitanica)
- Lampida marina (Petromyzon marinus)
- Sturion (Acipenser sturio)
- Sábalo (Alosa alosa)
- Saboga (Alosa fallax)
- Eel (Anguilla anguilla)
- Somon (Salmo salar)
- Păstrăv comun (Salmo trutta)
- Jarabugo (Anaecypris hispanica)
- Mreana comună (Luciobarbus bocagei)
- Comizo mreana (Luciobarbus comizo)
- Mreana Graells (Luciobarbus graellsii)
- Mreana mediteraneană (Luciobarbus guiraonis)
- Mreana cu coada rosie (Barbus haasi)
- Mreana de munte (Barbus meridionalis)
- Mreana cu cap scurt (Luciobarbus microcephalus)
- Mreana țigănească (Luciobarbus sclateri)
- Bermejuela (Achondrostoma arcasii)
- Ruivaco do Oeste (Achondrostoma occidentale)
- Ruivaco (Achondrostoma oligolepis)
- Sarda (Achondrostoma salmantinum)
- Loina(Parachondrostoma arrigonis)
- Vizuina (Parachondrostoma turiense)
- Madrilla (Parachondrostoma miegii)
- Grabber (Iberochondrostoma lemmingii)
- Mira pardelha (Iberochondrostoma almacai)
- Pornichie cenușie portugheză (Iberochondrostoma lusitanicum)
- Oretana Potârniche cenușie (Iberochondrostoma oretanum)
- Bogue cu gura arcuită de tisa (Iberochondrostoma olisiponensis)
- Douro Boga (Pseudochondrostoma duriense)
- Tajo Bogue (Pseudochondrostoma polylepis)
- Bogue del (Guadiana Pseudochondrostoma willkommii)
- Gobio (Gobio lozanoi)
- minnow (Phoxinus bigerri)
- Calandino (Iberocypris alburnoides)
- Bogardilla (Iberocypris Palaciosi)
- Bordallo (Squalius carolitertii)
- Arade Bordallo (Squalius aradensis)
- Somn (Squalius laietanus)
- Malagueño chub (Squalius malacitanus)
- Cacho (Squalius pyrenaicus)
- Corn Torgal (Squalius torgalensis)
- Levantine chub (Squalius valentinus)
- Cacho del Gallo (Squalius castellanus)
- Tech (Tinca tinca)
- Lamprehuela (Cobitis calderoni)
- Comilleja (Cobitis malaria)
- Cul lui Alago (Cobitis vettonica)
- Vidra de râu (Barbatula quignardi)
- Tartet Atlantic (Aphanius baeticus)
- Fartet (Aphanius iberus)
- Samaruc (Valencia hispanica)
- Pejerrey (Atherina boyeri)
- Stuckle (Gasterosteus aculeatus)
- Cavilat (Cottus hispaniolensis)
- Burtaina (Cottus aturi)
- Friar (Salaria fluviatilis)
- Ac de râu (Syngnathus abaster)
Lista peștilor introduși în Peninsula Iberică
- Somon din Pacific (Oncorhynchus kisutch)
- Pastrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss)
- Charr (Salvelinus fontinalis)
- Salvelinus umbla
- Pierke (Esox lucius)
- Dorada (Blicca bjoerkna)
- Prătica (Abramis brama)
- Blea (Alburnus alburnus)
- Sebastă (Carassius auratus)
- Crap prusac (Carassius gibelio)
- Crap (Cyprinus carpio)
- Gobi Languedoc (Gobio occitaniae)
- Rutilus (Rutilus rutilus)
- Gardí (Scardinius erythrophthalmus)
- Pseudorasbora (Pseudorasbora parva)
- Dojo (Misgurnus anguillicaudatus)
- Lup central european (Barbatula barbatula)
- Somn negru (Ameiurus melas)
- Somn cu pete (Ictalurus punctatus)
- Somn (Silurus glanis)
- Fundulus (Fundulus heteroclitus)
- Gambusia (Gambusia holbrooki)
- Guppy (Poecilia reticulata)
- Porcul (Australoheros facetus)
- Pește soare (Lepomis gibbosus)
- Smallmouth Bass (Micropterus salmoides)
- Bibanul de râu (Perca fluviatilis)
- Biban murat (Sander lucioperca)
Pot avea pește de râu într-un rezervor de pește?
Acvariile de apă dulce sunt foarte populare în rândul oamenilor din multe țări. Nu sunt la fel de greu de întreținut ca acvariile cu sare și prețul peștelui este de obicei mai mic.
Majoritatea peștilor pe care îi găsim în piață au fost crescuți în captivitate (sau ar trebui să fie) și sunt obișnuiți cu condițiile de captivitate. Cu toate acestea, prinderea peștilor de râu și punerea lor într-un acvariu, precum și a fi ilegal cu majoritatea speciilor nu au sens, deoarece probabilitatea de supraviețuire și adaptare la noul mediu este în majoritatea cazurilor zero.
Care sunt peștii care urcă râurile pentru a depune icre?
Există pești care își petrec cea mai mare parte a vieții în mări și oceane, dar, atunci când simt nevoia să se reproducă, se întorc în râurile unde s-au născutAcolo, în cele mai multe cazuri, se reproduc și mor, lăsând o nouă generație mare, care, când ajunge la stadiul juvenil, se întoarce în mare.
Acești pești sunt cunoscuți ca anadromi Unele exemple sunt somon și sturion Pe de altă parte, există pești care fac exact invers. Își petrec întreaga viață în râuri și merg doar la mare pentru a se reproduce. Ei sunt peștii catadromi Un bun exemplu este anghile
