În natură, toate organismele, fie că sunt animale, plante sau bacterii, creează legături și stabilesc relații care variază de la membrii aceleiași familii până la indivizi din specii diferite. Putem observa cu ochiul liber relații dintre un prădător și prada lui sau interacțiuni care depășesc înțelegerea noastră.
Ai auzit vreodată cuvântul „simbioză”? În acest articol de pe site-ul nostru, vom vedea definiția simbiozei și vom arăta exemple curioase. Continua să citești!
Ce este simbioza?
Cuvântul simbioză în biologie a fost inventat de De Bary în 1879. El a vrut să fie un termen care descrie coexistența a două sau mai multe organisme care nu sunt strâns înrudite în filogenie (înrudirea dintre specii). Adică nu aparțin aceleiași specii, fără implicarea unor schimburi benefice în sine. Utilizarea modernă presupune în mod normal că simbioza înseamnă dependență reciprocă cu un rezultat pozitiv pentru toți cei implicați.
Asocierea dintre acești indivizi trebuie să fie permanentă, ei nu pot fi niciodată despărțiți. Organismele implicate într-o simbioză se numesc „simbioți” și pot beneficia de ea, pot fi vătămate sau nu au niciun efect din asociere.
În aceste relații, se întâmplă adesea ca organismele să fie inegale ca mărime și să fie foarte departe în filogenieDe exemplu, relațiile dintre diferite animale și microorganisme superioare sau între plante și microorganisme, unde microorganismele trăiesc în interiorul individului.
Definiția simbiozei conform RAE
Pentru a vă arăta într-un mod rezumat ce este simbioza, vă oferim și definiția RAE [1]:
1. F. Biol. Asociație de indivizi animale sau vegetale din diferite specii, mai ales dacă simbioții profită de viața în comun.
Tipuri de simbioză
Înainte de a vă oferi câteva exemple, va fi esențial să cunoașteți tipurile de simbioză care există:
- Mutualism: într-o simbioză reciprocă, ambele părți beneficiază de relațieCu toate acestea, măsura în care fiecare simbiot beneficiază poate varia și este în general dificil de măsurat. Beneficiul pe care un simbiot îl primește de la o asociație mutualistă trebuie luat în considerare în funcție de cât te costă. Probabil că nu există un exemplu de mutualism în care ambii parteneri să beneficieze în mod egal.
- Comensalism: Acest termen a fost descris cu trei ani înainte de simbioză. Numim comensalism acea relație în care una dintre părțile implicate obține beneficii fără să-l prejudicieze sau să beneficieze pe ceal altă Utilizam termenul de comensalism în sensul său cel mai extrem, unde beneficiul este numai pentru unul dintre simbioți și poate fi nutritiv sau protector.
- Parazitism: parazitism într-o relație simbiotică în care unul dintre simbioți beneficiază în detrimentul altuiaPrimul factor al parazitismului în nutriție, deși pot fi și alții: parazitul își obține hrana din organismul pe care îl parazitează. Acest tip de simbioză afectează gazda în moduri diferite. Unii paraziți sunt atât de patogeni încât provoacă boli la scurt timp după ce intră în gazdă. În unele asociații, simbioții au coevoluat în așa fel încât să nu fie cauzată moartea gazdei (organismul care are parazitul), iar relația simbiotică este mult mai durabilă.
Exemple de simbioză
Exemple de mutualism:
- Simbioza dintre alge și corali: Coralii sunt animale care cresc bine în medii sărace în nutrienți datorită relației lor simbiotice cu algele. Acestea le furnizează hrană și oxigen, în timp ce coralii dau algelor substanțe reziduale precum azotul și dioxidul de azot.
- Peștele clovn și anemona de mare: Sunt sigur că ai văzut acest exemplu de multe ori. Anemona de mare (din familia meduzelor) are o substanta intepatoare care ii paralizeaza prada. Peștele clovn beneficiază de această relație, deoarece obține protecție și, de asemenea, hrană, deoarece zilnic scapă anemona de mici paraziți și murdărie, acesta fiind beneficiul pe care îl obțin.
Exemple de comensalism:
- Relația dintre peștele argintiu și furnică: această insectă locuiește cu furnicile, așteaptă să aducă mâncare și ea mănâncă. Această relație, contrar a ceea ce am putea crede, nu dăunează și nici nu aduce beneficii furnicilor, deoarece peștele de argint mănâncă doar puțin din rezervele de hrană.
- Casa în copac: Unul dintre cele mai clare exemple de comensalism este cel în care un animal caută refugiu în crengile sau trunchiurile copacilor. Leguma, în general, nu obține niciun rău sau beneficiu în această relație.
Exemple de parazitism:
- Puicii și câinele (exemplu de parazitism): Acesta este un exemplu pe care îl putem observa cu ușurință în viața de zi cu zi. Puricii folosesc câinele ca loc de viață și de reproducere, pe lângă faptul că se hrănesc cu sângele tău. Câinele nu obține niciun beneficiu din această relație, ci dimpotrivă. În plus, puricii pot transmite boli câinilor.
- Cucul (exemplu de parazitism): Cucul este o pasăre care parazitează cuiburile altor specii. Când vine vorba de un cuib cu ouă, le disloca, își depune singur și pleacă. Când păsările care dețin ouăle deplasate ajung, nu își dau seama și cresc ouăle de cuc.
Exemple de simbioză la om:
- Păsarea călăuzitoare a mierii și a Maasai: Există o pasăre în Africa care îi călăuzește pe masai către stupii ascunși în copaci. Oamenii sperie albinele și adună mierea, lăsând pasărea liberă să ia miere fără amenințarea albinelor.
- Relația noastră cu bacteriile: Atât în interiorul intestinului uman, cât și pe piele, există bacterii benefice care ne protejează și ne ajută să fii sănătos, fără ei existența noastră nu ar fi posibilă.
Endosimbioză
Nu putem termina acest articol fără să menționăm acest fapt foarte important, prin care celulele eucariote (celule animale și vegetale) și, în consecință, viața așa cum o știm.
Teoria endosimbiotică, pe scurt, explică că a fost unirea a două celule procariote (bacterii, de exemplu) care a dat se ridică, pe de o parte, la cloroplastele (organul responsabil cu fotosinteza în celulele vegetale) și, pe de altă parte, la mitocondriile(organele responsabile de respirația celulară atât în celulele vegetale, cât și în cele animale).
Studiul simbiozei a devenit o disciplină științifică în sine în ultimii ani și s-a susținut că simbioza nu este o relație fixă evolutiv, dar se poate manifesta în multe feluri, cum ar fi comensalism sau parazitism. Un mutualism stabil în care contribuția fiecărei organizații implicate garantează propriul viitor.
