Ar fi normal ca atunci când ne gândim la cuvântul coral să ne vină în minte imaginea animalelor din Marea Barieră de Corali, pentru că fără aceste animale capabile să formeze exoschelete calcaroase, nu ar exista recife, esențial pentru viața în ocean. Există mai multe tipuri de corali, inclusiv tipuri de corali moi. Dar știi câte tipuri de corali există? Vă spunem despre asta, alături de alte curiozități despre corali, în acest articol de pe site-ul nostru.
Caracteristicile coralilor
Coralii aparțin filum Cnidaria, precum meduzele. Majoritatea coralilor sunt clasificați în clasa Anthozoa, deși există unii în clasa Hydrozoa. Sunt hidrozoare care generează un schelet calcaros, numit corali de foc, deoarece mușcătura lor este periculoasă. Ele fac parte din recifele de corali
Există multe tipuri de corali marini și în jur de 6.000 de specii Putem găsi tipuri de corali duri, care sunt cei cu exoschelet calcaros., altele au un schelet cornos flexibil iar altele nu formează în sine un schelet, ci au spicule scufundate în țesutul dermic, care îi protejează. Mulți corali trăiesc în simbioză cu zooxanthellae (alge fotosintetice simbiotice) care le asigură cea mai mare parte a hranei.
Unele dintre aceste animale trăiesc în colonii mari iar altele solitare. Au tentacule în jurul gurii, care le permit să prindă alimente care plutesc în apă. Ca un stomac, au o cavitate cu un țesut numit gastrodermă, care poate fi septat sau cu nematochisturi (celule înțepătoare, ca meduzele) și un faringe care comunică cu stomacul.
Multe specii de corali formează recife, acestea sunt cele care prezintă simbioză cu zooxanthellae și sunt cunoscute sub numele de corali hermatipici. Coralii care nu formează recif sunt de tip ahermatipic. Aceasta este clasificarea pe care o vom folosi pentru a cunoaște diferitele tipuri de corali. Coralii se pot reproduce asexuat prin diferite mecanisme, dar se reproduc și sexual.
Corali hermatipici și exemple
Coralii hermatipici sunt tipurile de corali duri, au un exoschelet pietros format din carbonat de calciu. Acest tip de coral este periculos de amenințat de ceea ce se numește „albirea coralilor”. Culoarea acestor corali provine din relația lor simbiotică cu zooxanthellae.
Aceste microalge, principala sursă de energie a coralilor, sunt amenințate de creșterea temperaturii oceanelor ca urmare a schimbări climatice, exces lumina soarelui și anumite boli. Când zooxanthellae mor, coralii se înălbesc și mor, din acest motiv au dispărut sute de recife de corali.
Câteva exemple de corali tari sunt:
Genul Acropora sau corali staghorn:
- Acropora cervicornis
- Acropora palmata
- Acropora prolifera
Genul Agaricia sau corali plat:
- Agaricia undata
- Agaricia fragilis
- Agaricia tenuifolia
Corali creier, de diverse genuri:
- Diploria Clivosa
- Colpophyllia natans
- Diploria labyrinthiformis
Corali hidrozoari sau corali de foc:
- Millepora alcicornis
- Stylaster roseus
- Millepora squarrosa
Corali ahermatipici și exemple
Caracteristica principală a coralilor ahermatipici este că nu au schelet calcaros, deși pot stabili o relație simbiotică cu zooxantele. Prin urmare, nici nu formează recife de corali, totuși, pot fi coloniale.
Foarte importante în acest grup sunt gorgoienele al căror schelet este alcătuit dintr-o substanță proteică pe care o secretă ei înșiși. În plus, în țesutul său cărnos se află spiculele, care acționează ca suport și protecție.
Unele specii de gorgonie sunt:
- Ellisella elongata
- Iridigorgia sp.
- Acanella sp.
În Marea Mediterană și Oceanul Atlantic putem găsi un alt tip de coral moale, în acest caz din subclasa Octocorallia, cel mâna morților (Alcyonium palmatum). Un mic coral moale care se așează pe stânci. Alți corali moi, precum cei din genul Capnella, au o conformație arborică, ramificată dintr-un picior principal.